Cadrul istoric al comunei

Pana in sec. XVII nu existau izvoare istorice scrise care sa vorbeasca despre prezenta românilor in aceasta localitate. Abia spre sfârsitul acestui veac este atestata stabilirea primelor familii de români in Sura Mica. Din documentele bisericesti reiese ca la 1712 locuiau aici 44 familii sasesti si doar 4 familii romanesti.

In jurul anului 1721 creste numarul locuitorilor români la 18 persoane care isi câstigau existenta ca pastori. Acesti ciobani proveneau din localitatile Sibiel, Cacova, Ocna Sibiului, Glimboca si Porumbacu. Ei nu faceau parte din patura bogata de români, pentru ei fiind foarte dificil sa devina proprietari de terenuri agricole. Totusi, unii au reusit sa achizitioneze terenuri, astfel incât sa poata concura cu gospodariile sasesti.

Românii care nu isi puteau câstiga existenta din agricultura proprie lucrau ca sezonieri si zilieri la familiile sasesti. Multi lucrau ca slugi, ceea ce a dus la utilizarea expresiei "românul nostru". In viata cotidiana existenta românilor era legata de stricta dependenta de gospodariile sasesti. Relatiile dintre români si sasi se evidentiau printr-o anumita distanta sociala. Membrii ambelor grupari etnice pastrau distanta, manifestând o atitudine de retinere reciproca.

Era foarte rara apropierea sau intemeierea de familii mixte, fiecare etnic apreciind casatoria mixta ca fiind dezonoranta. Cu toate acestea au existat casatorii mixte incepând cu sec XIX, barbatii români luându-si rareori sotii de etnie germana, maghiara sau rusa, legaturile mixte fiind mai repede o exceptie. In acest sens nici nu se regasesc documente care sa ateste in arhiva parohiei ortodoxe casatoria intre un barbat român cu sotie sasoaica. Un singur caz de exceptie se intâlneeste in registrul de casatorii al bisericii evanghelice in 1886, Fodor Gergely de 28 de ani si Katharina Roth de aceeasi vârsta se casatoresc.

In 1898 Anna Salmen se marita cu românul Matei Voinescu Iordache. Georg Salmen a carui nevasta moare de tânara se casatoreste in 1931 cu Suzana Opris o românca greco - catolica care pâna atunci lucrase ca ziliera la o gospodarie. Cu toate ca a fost acceptata de catre sasi in rândul lor, ea a ramas toata viata Suzana (numele românesc al Suzanei). Alte casatorii mixte nu au existat in primii ani de dupa cel de al doilea Razboi Mondial. De abia spre sfârsitul anilor 1960 creste numarul casatoriilor mixte. Relatiile sasilor cu românii au fost influentate insa de traiul in comun, ei tolerându-se reciproc.

Ambele comunitati miscându-se in cercurile de comunicare interne, in familie. vecinatate si la festivitatile satesti, ei nu au trait complet izolati unii de altii. In afara de relatiile profesionale : stau si o serie de contacte in viata cotidiana. Unii sasi vorbeau despre introducerea invatamântului in limba româna in Scoala Populara Germana ca un curs de limba uzuala. Existau si cazuri rare in care românii sa vorbeasca limba germana, spre exemplu loan Danila, Rotovel, care sunt mentionati ca stapânind foarte bine dialectul sasesc. Dupa 1918 se dezvolta si la sasi bilingvismul care pâna atunci insemna numai utilizarea limbii maghiare in afara de cea materna. Acest lucru este determinat in special de cresterea populatiei românesti in localitate. Contactele lingvistice cu populatia româneasca au lasat urme la sasii ardeleni. Multe expresii românesti se regasesc in graiul cotidian ca si cuvinte imprumutate.

In ciuda delimitarii grupelor satesti, membrii se cunosteau foarte bine reciproc. Se putea intâmpla ca in timpuri grele sasii sa caute ajutor la români sau invers. Este cunoscut faptul ca deseori copii sau animalele erau duse la vrajitoarele românce de la care se astepta vindecarea. In partea de vest a satului, pe calea podgorie ei. s-au stabilit incepând cu sec. XIX un numar mic de tigani. Ei si-au câstigat existenta muncind la sasi, dar deseori si cersind. Pentru serviciile lor erau rasplatiti in natura. Unele curti sasesti aveau "tiganul casei" iar unii tigani chiar vorbeau dialectul sasesc.

De alfel, pâna la revolutia din 1989. tiganii erau impinsi la marginea comunitatii, doar unii putând sa isi permita un confort asemanator românilor si sasilor. Dupa revolutie o parte din locuitorii tiganiei si-au parasit conditiile de viata si s-au mutat in satul sasesc. Ei au profitat de plecarea sasilor ocupând casele care au devenit libere. Anul 1918 este un moment care determina schimbari fundamentale in istoria intregii Transilvanii, prin Unirea cu Vechiul Regat. Vointa natiunii române din Monarhia Austro-Ungara de unire se exprimase in lunile octombrie si noiembrie peste tot in zonele locuite de români. Dar o afirmare unanima, oficiala, care sa faca cunoscuta lumii vointa romaneasca si sa ramâna marturie peste veacuri trebuia organizata curând de liderii politici ai natiunii. Sibiul avea de ales un numar mare de delegati pentru a participa la Adunarea de la Alba Iulia, locul proclamarii Unirii. A Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia au fost prezenti si gospodarii Toma Danila si Gheorghe Danila din Sura Mica.

Reprezentantii populatiei românesti din localitate au plecat din Gara Sibiu fiind intâmpinati peste tot cu flori si cântece nationale pâna la sosirea in Alba.

Stiri si evenimente locale

Lista informaţiilor de interes...

art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public ... pentru detalii...

Citeste tot articolul...

Informatii indicatori - Primaria...

Va prezentam informatii despre Indicatorii de Venituri si Cheltuieli la data de 30.06.2017- Primariei...

Citeste tot articolul...

Anunt terenuri expropiate...

  JUDEŢUL SIBIU - COMUNA ŞURA MICĂNR. 3624/15.11.2012 ÎN ATENŢIA PROPRIETARILOR DE TERENURI...

Citeste tot articolul...

Anunt transfer la cerere

ROMÂNIAJUDEŢUL SIBIUPRIMĂRIA COMUNEI ŞURA MICĂStr. Principală nr. 103, tel. 0269/ 577101, fax....

Citeste tot articolul...

Cereri despagubiri teren...

ROMÂNIAJUDEŢUL SIBIUPRIMĂRIA COMUNEI ŞURA MICĂStr. Principală nr. 103, tel. 0269/ 577101, fax....

Citeste tot articolul...