Activitatea Culturala

Judetul Sibiu se inscrie cu o activitate bogata si o puternica personalitate in rândul acelor centre de cultura si civilizatie, prin zestrea sa de traditie, prin bogatia deosebita a obiceiurilor si datinilor. Zona cu o vechime culturala deseori subliniata in literatura de specialitate, cu locuitori peste care au trecut tailenii de civilizatie, Sibiul pastreaza nealterate traditii stravechi.

Obiceiurile le­gate de momentele importante ale vietii, ingemaneaza cele mai autentice elemente ale creatiei folclorice si etnografice. Un anumit rafinament s-a facut simtit in manifestarile etnografice, arhitectura, costumul, tesaturile sau cusaturile specifice, dansuri, obiceiuri, cântece.

Interesul masiv pe care intelectualitatea l-a aratat fata de arta populara inca din epoca de renastere nationala de la 1848 a contribuit simtitor la cunoasterea si punerea in valoare a bunurilor artistice ale culturii populare din zona. In perioada deceniilor socialiste, centrul de greutate al activitatilor cultural-sportive au devenit unitatile economice si de invatamânt care au constituit o serie de formatii de masa. Pentru scopuri culturale s-au folosit ansamblurile de muzica si dans care activau in salile Caminului Cultural.

Conditiile geografice si factorii istorici au determinat desfasurarea in principalele zone folclorice ale judetului, a unei vieti economico-sociale care s-a imprimat in felul de viata al locuitorilor, in infatisarea satelor, a portului, in structura obiceiurilor, a limbii si a ritor aspecte ale culturii populare. Astfel, peste zonele geografice se suprapun de obicei si zonele etnografico-folclorice care insa se impart in microzone ce grupeaza sate de-a lungul unei vai ori in jurul unui centru industrial sau comercial. Zona Ocna -Miercurea, care se intinde de la nord-vest de Sibiu, cuprinde un grup de sate din fosta plasa Ocna. intre care si Sura Mica,das dar si cele din Zona Amnas - Apold. Din punct de vedere folcloric, aceasta zona este interesanta prin caracterul arhaic al unor obiceiuri si datini care s-au pastrat in Topârcea. Sura Mica, Alamor. Armeni, Pauca, Brosteni etc. Unele capitole ale folclorului - cele agricole - si ale artei populare, costumele populare, sunt bogate in prezenta unor componente stravechi. Zona mai prezinta interes si prin existenta in localitatea Sura Mica a unei consistente populatii germane, pastratoare multa vreme a unor vechi si interesante forme de cultura populara. Portul, atât cel românesc cât si cel german, o fericita imbinare a sobrietatii si elegantei, in alternanta de alb si negru, cu o putere de extindere in spatiul românesc uimitoare, reprezinta cartea de vizita al zonei.

Localitatea Sura Mica a avut de-a lungul timpului o formatie de dans popular german apreciata la manifestarile Cântarii României sau in strainatate.

VIATA MUZICALA

Exista multe puncte de reper care ne lasa cu convingerea ca, deja incepând din secolul al XV-lea, comunitatile sasesti au fost orientate catre tendinte cultural-muzicale. Asemanator cu celelalte localitati sasesti, si in Sura Mica un eveniment religios sau ocazionat de diverse alte sarbatori nu putea fi organizat fara muzica. Din viata muzicala a localitatii faceau parte cantorii, organistii, invatatorii, clericii si adjuvantii ("Adjuvant" -termen utilizat probabil pe la mijlocul secolului XVI - este denumirea pentru un ajutor muzical, vocal in prima faza, mai târziu si in muzica instrumentala bisericeasca.)

Incepând cu secolul al XIX -lea, in comunitatile rurale si orasele sasesti au luat opfiinta, in multe scoli, orchestre de suflatori, care in unele locuri au rezistat drept traditie neintrerupta pâna la inceputul anilor 90. Prima mentiune despre o orchestra de suflatori in Sura Mica dateaza din anul 1842. Pe durata celui de-al Doilea Razboi Mondial si in imediata perioada postbelica, in Sura Mica nu au mai existat muzicanti aproape deloc. Cu toate acestea, viata muzicala a renascut odata cu revenirea deportatilor din al doilea Razboi Mondial. Vechea orchestra a inceput sa se formeze din nou. Aceasta a devenit cu timpul cunoscuta si iubita nu numai aici. dar si in intreaga zona. participând la concursuri judetene si facând parte din organizatii muzicale diverse. Pe linia acelorasi preocupari. in anul 1955 a luat fiinta prima trupa de dans. intre anii 1958 si 1970 au urmat alte patru trupe de dans.

TEATRUL

Reprezentatiile teatrale au jucat de-a lungul timpului un rol hotarâtor in viata culturala a comunitatilor. Reprezentari de factura mai mica trebuie sa fi avut loc timpuriu, in evul mediu. In secolele XVII si XIX viata culturala s-a concentrat asupra reprezentarilor publice si in afara bisericii si scolii. Secolul XX a adus o revigorare a vietii teatrale care se derula la nivel de vecinatate si de comunitate. Daca se dovedea succesul piesei de teatru, urmau reprezentari in satele invecinate si chiar in capitalele de judet. Aceste turnee erau completate in majoritatea cazurilor si cu un program de dans dupa reprezentatie. Aceasta reprezenta un mod de interactiune culturala, ideologica si de cunoastere intre locuitorii comunitatilor in cauza.

DANSUL POPULAR

Dansul a reprezentat pentru locuitorii Sura Mica - si nu numai - exprimarea poftei de viata, a bunei dispozitii, fiind apreciat de catre multi admiratori si practicanti. In afara dansurilor cunoscute cum ar fi valsul si polca, reprezentatiile contineau si vechi dansuri populare. Fanfara dadea tonul de inceput dupa care toata lumea incepea sa danseze.

Cele mai bune rezultate inregistrate de catre trupele de dans din Sura Mica au fost realizate sub supravegherea profesoarei Maria Weber, reusind sa câstige faze judetene si nationale si numarându-se printre premiatele permanente.

Drept recunoastere a meritelor trupei locale, aceasta a primit aprobarea de a se prezenta si in afara granitelor tarii, cum ar fi Austria. Dupa acest punct culminant a urmat o decadere cauzata in special de emigrarea in special catre Germania.

Dupa anul 1990 a luat fiinta in Heidenheim o noua trupa de dans fondata de tinerii localitatilor transilvanene care au dorit promovarea dansului popular in noua lor patrie.